Despre Dan Brown și „Codul lui Da Vinci”. By me!

Mă chinuiesc de ceva timp să scot din puțul gândirii câteva impresii artistice despre Dan Brown și „Codul lui Da Vinci”. Mi-e greu. În ultima săptămână am digerat peste 1000 de pagini de mistere, legende, coduri și simboluri toate istorice. După cum am precizat altă dată, nu-i punctul meu forte. Dar am fost curioasă. În târg se vorbea despre asemănarea dintre „Biblia pierdută” a lui Igor Bergler și cea a lui Dan Brown, așa că n-am putut sta deoparte de niciuna dintre ele. Ispita m-a împins și le-am devorat practic pe amândouă, că doar trebuia să mă conving singură cine are dreptate, nu?

Refuz să intru în vreo dezbatere aprofundată despre plagiat și spun scurt pe doi că unele elemente din Dan Brown se regăsesc la Igor Bergler. Pentru că nu am intenționat niciodată să le compar, acordându-i prezumția de nevinovăție autorului român, o să amintesc doar câteva aspecte regăsite la ambii: relația de rudenie între cel care cunoaște cheia misterului și cel care trebuie să îl dezlege, inițierea de tip bildungsroman a personajului principal, ajutorul expertului, implicarea serviciilor/ autorităților, a Bisericii, reluarea unor mituri și legende istorice arhicunoscute, referiri la Elveția și secretul bancar, acțiuni desfășurate în aceleași state.

Însă dincolo de acești pioni, poveștile și caracterele personajelor se complică și te poartă în lumi diferite. Cu deznodăminte diferite.

Cartea „Codul lui Da Vinci” a pornit din start cu un avantaj. Cunoșteam câte ceva despre legendele expuse și explicațiile incredibile înscrise, așa că nu mi-a fost deloc greu să urmăresc puzzle-ul. Din contră, pe alocuri am fost mândră că m-am prins înaintea protagoniștilor. Ori chiar asta a vrut autorul?! Fir-ar! Dacă e așa, m-a făcut!

În stilul american KISS, Keep It Simple, Stupid!, fără să mă simt însă jignită de simplitatea relatării, mi s-au ținut prelegeri de istorie și criptografie pe care le-am „ascultat” cumințică în fotoliu, fără să protestez sau să-mi doresc să certific ceva! Să fie din cauza faptului că „Biblia pierdută” m-a dezarmat?! Vorba aceea: nu știu și nici nu mă mai interesează!

Ambele cărți mi-au plăcut! Nu pot susține că una mai mult decât alta! Rămânând în aceeași sferă, îl prefer oricând pe Simon Toyne, chiar dacă oricine mi-ar putea replica girl, you have an obsession! și mare dreptate ar avea.

Dar să revin! Dan Brown a fost coerent, logic, nu m-a stresat cu prea multe date istorice, nu mi-a declanșat vreo animozitate profundă pentru personajul negativ și mă bucur că nu m-am lăsat luată de val. Duplicitatea a fost la ordinea zilei pentru Brown. Pentru un astfel de subiect istoric și religios, personajele nu puteau fi decât fini cunoscători ai celor mai profunde taine. Doar oamenii mai aveau secrete față de ei, căci cunoașterea bibliotecilor din toată lumea le aparținea deja.

Mi-au plăcut caracterele eroilor. Oameni sinceri, modești, ambițioși, intuitivi și foarte creativi. Evident, tabăra negativă era mânată de dorința avansării, de deținerea puterii absolute și de recunoașterea meritelor în slujba „adevărului suprem”, cu toate că pentru a-l afla se comiteau atrocități pe bandă rulantă. Dar, după cum știți deja „binele învinge”!

M-am simțit ținută pe margine ca un telespectator inert și am fost puțin dezamăgită când finalul m-a trezit din vis tocmai când se închega o poveste de dragoste.  Cu toate acestea, mi-a plăcut „Codul lui Da Vinci”. A avut suspans, răsturnări de situație demne de un thriller, ce să mai! Își merită banii! Nu regret că am citit-o, dar nici nu mă simt mai bogată pentru că am făcut-o!

O carte bună, pentru orice vârstă, pe marginea căreia cu toții ne putem hazarda în a emite teorii despre bazele religiilor!

 

Foto: pixabay.com

Anunțuri

Un gând despre “Despre Dan Brown și „Codul lui Da Vinci”. By me!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s