Agonia lui… Turing?!

Un scriitor care își ia munca în serios știe că o carte este dirijată de nevoia personajelor de a prinde viață, nu de schița originală.

Cu acest agonia-lui-turingcitat începe pledoaria mea pentru citirea romanului „Agonia lui Turing”, scris de David Lagercrantz. Protagonistul Leonard Corell este însuflețit de moartea celebrului criptanalist, Alan Turing, care a spart mașinăria Enigma, folosită de naziști în al Doilea Război Mondial. Pentru cei care vor să afle mai multe despre el, am indicate la sfârșitul articolului câteva surse exhaustive în limba engleză.

 

Romanul împletește, într-adevăr, două forme narative

biografia empatică a unei figuri istorice reale (…) și povestea unei anchete (…),

dar perspectiva din care trebuie privit este una singură: renașterea tânărul detectiv Leonard Corell, care descoperind omul Alan Turing, se descoperă pe sine și renaște ca pasărea Phoenix. Oricum aș privi, „agonia” din titlul cărții nu este a matematicianului. Nici măcar nu este un pretext pentru Corell sau vreun element cheie în relansarea vieții lui.

Am lăsat deoparte biografia părintelui informaticii (căci autorul nu relevă aspecte noi față de ce găsim pe Internet) și am ales să mă aplec asupra altei povești din roman, cea a unui nefericit. O victimă a propriilor temeri care se zbate pentru a se elibera de deșertăciune. Pe nume ei Leonard Corell. Un detectiv sub 30 de ani, provenit dintr-o familie căzută în dizgrație la crahul din 1929, ajuns din întâmplare polițist și „norocosul” însărcinat cu elucidarea morții lui Turing. Un bărbat timid și stângaci când vine vorba de abordarea unei femei, un polițist superficial care ratează momentele cheie în interogatorii, un copil sau dacă vreți, un adult bântuit de fantomele copilăriei rămas captiv într-o stimă de sine scrijelită cu jigniri din partea colegilor mai mari de școală. Persecuțiile psihologice din timpul școlii îl distruseseră. Se simțea inferior tuturor și mult prea slăbit să-și demonstreze abilitățile, rămânând, și în plan profesional, prins în strânsoarea invizibilității. Aștepta, în schimb, să vină și vremea lui, așa că a sperat că anchetarea morții renumitului matematician avea să-l aducă pe culmile gloriei.

Dacă pentru aflarea cauzei reale a decesului lui Turing nu a depus deloc eforturi – acceptând tacit varianta sinuciderii, implicarea serviciilor de informații în acest caz (căci Turing deținuse informații clasificate) îl intrigă și-l animă. Amintindu-și de visul lui de a face ceva măreț care să schimbe lumea, ia la puricat viața lui Turing convins că va face o descoperire care să-i relanseze cariera.

Așadar, cercetează aprofundat lucrările lui Turing, care șterg praful așternut peste pasiunea lui pentru matematică încă de pe vremea când decisese, impulsiv, să intre în poliție. Investigațiile amănunțite în această direcție atrag nemulțumirea unor „autorități” paranoia, interesate să afle dacă Turing divulgase ceva despre activitatea derulată în timpul războiului, investigații care erau cât pe ce să-l omoare pe tânărul detectiv.

Ceea ce avea să descopere Corell îl determină să demisioneze, să-și schimbe concepția despre homosexuali (care în Anglia interbelică erau condamnați la închisoare și supuși la tratamente chimice abominabile) și să-și ia viața de la capăt.

Autorul David Lagercrantz a surprins cu migală trăiri, fiind un observator tăcut și onest ca un psiholog, care pune lupa pe personaje astfel încât să le vezi în toată splendoarea lor, cu bune și rele.

Pentru final, vă mărturisesc că „Agonia lui Turing”, deși nu a fost a lui Turing, este un roman al descoperirii de sine, al frământărilor interioare, un roman despre vicisitudinile vieții, în care David Lagercrantz a reușit, transpunându-l pe Corell în povestea vieții lui Turing, să-i schimbe destinul căci, nu-i așa

viața se schimbă când e povestită, devine alta și urmează cursuri și întorsături de situație noi.

 

Colțul limbii române – un colț destinat vocabularului limbii române

diletant = persoană care manifestă preocupări într-un domeniu al artei, al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale, numai din plăcere; amator; (peior.) persoană care nu adâncește (sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci) problemele profesiunii sale, ale unei științe etc. (cf. dexonline.ro)

 

Așa cum v-am promis, mai multe despre Alan Turing găsiți aici:

http://www.biography.com/people/alan-turing-9512017#synopsis

http://www.turing.org.uk/publications/dnb.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alan_Turing

 

Surse foto: pixabay.com și http://pandoram.ro/carte/david-lagercrantz-agonia-lui-turing/2320/

 

Anunțuri

Un gând despre “Agonia lui… Turing?!

  1. Pingback: First Date With a Book | Personaje de Basm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s