S-o spunem pe-a’ dreaptă de 1 Aprilie!

De Ziua Păcălelii mă poziționez contra curentului de minciunele și vă propun să ne delectăm cu câteva adevăruri simple despre istoria românilor.

Așadar, vă fac o recomandare de carte care să vă lumineze mintea băgată în ceață de atâtea păcăleli ale căror ținte suntem cu toții în această zi de „sărbătoare”.

Nu mai este cazul să pledez iarăși pentru aprofundarea lecțiilor de istorie (națională mai ales), căci cei care ați mai poposit pe blog știți că oful meu e că n-am dat Cezarului ce-i al Cezarului la timpul potrivit. Cei mai conștiincioși decât mine probabil știți unele sau poate chiar toate aspectele menționate mai jos, dar dacă vă aflați printre cei cu lacune pe ici pe colo vă invit să vă lămuriți citind „CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE. Câteva adevăruri simple despre istoria românilor” de stimabilul profesor universitar și fost ministru de Externe, Adrian Cioroianu.

Ca să nu dau tot din casă și ca să vă încurajez să deschideți și voi cărțile de istorie, am selectat și redat succint doar 10 picanterii ADEVĂRURI ISTORICE relevate de domnul profesor în superba carte. Iată care sunt acestea:

  1. Când spuneți Dăbuleni, ce altceva vă vine în minte în afară de pepeni? Dacă răspunsul vostru nu a fost o revoltă, atunci aflați că dăbulenii au protestat față de aducerea unui prinț străin la conducerea țării după abdicarea forțată a lui Alexandru Ioan Cuza, temându-se că traiul lor va fi afectat de anularea reformelor de bun augur implementate de domnitorul român. Situația s-a calmat după ce li s-a explicat în repetate rânduri că nimeni nu are vreo intenție rea în ceea ce-i privește, dar de atunci, de câte ori o lege se anunța controversată, Carol I se întreba dar, oare, dăbulenii ce zic?.
  2. Ziua Independenței României: 9 mai sau 10 mai? Ca să ne lămurim odată pentru totdeauna să reținem că: „pe 9 mai 1877 a avut loc citirea declarației de independență de către ministrul Kogălniceanu și mai apoi discutarea ei în Parlament. Dar intrarea în vigoare a acestei declarații s-a produs după ce, a doua zi, pe 10 mai, domnitorul Carol I a proclamat starea de independență ca stare de fapt.
  3. Cazinoul din Constanța, inaugurat în 1911, s-a dorit a fi „un imn arhitectonic dedicat stăpânirii românești în Dobrogea”. Dacă vă întrebați de ce vizual nu inspiră tocmai distracția estivală, atunci aflați că arhitectului franco-elvețian îi murise logodnica, fapt care i-a influențat serios stilul.
  4. Când auziți de Carol al II-lea, cu ce termen asociați aproape instant? Exact! Femei. Ceea ce nu este tocmai onorabil și nici corect față de domnia sa. Ce-ați zice dacă ați afla că regele „afemeiat” nu a fost chiar atât de afemeiat? Sau mă rog, ce înseamnă, ca palmares, să fii afemeiat? Câte femei trebuie să fi avut? Căci dacă-l cercetăm mai bine pe domnitor o să ne schimbăm părerea după ce vom afla, cu stupoare unii, că regele a avut doar 6 femei, dintre care pe 3 le-a luat de nevastă!!! Asta nu-l absolvă de celelalte păcate, dar cu siguranță îl scapă, în ochii mei, de eticheta de „afemeiat”.
  5. Speța spinoasă a tezaurului românesc trimis la Moscova este destul de clară în date: în perioada 1916-1917 s-au trimis în total 41 de vagoane cu o valoare atunci de 2 miliarde de lei aur (lingouri, obiecte de artă unice – dintre care 1.350 tablouri de cea mai mare valoare, documente, manuscrise, arhive, două casete cu bijuteriile Reginei Maria etc.) și s-au întors, în 1935, o serie de obiecte de artă și în 1956 circa 40.000 de piese diferite și peste 100 de tablouri ale lui Nicolae Grigorescu. Parcă și vouă vă dă cu virgulă, nu? Decizia de a trimite în Rusia, pe atunci prietena României, fusese luată de teama unei ocupări totale a țării care tocmai intrase în Primul Război Mondial. Înainte de a judeca dacă au procedat bine sau nu, e de reținut că astfel de măsuri de precauție erau tipice mai multor state în perioadele de restriște belicoasă.
  6. Ia să vedem, numele de Cătălina Toderiu vă spune ceva? Așa ar trebui căci acesta este numele real al eroinei românce Ecaterina Teodoroiu. Visul eroinei de la Jiu de a deveni învățătoare a fost spulberat de capturarea tatălui ei de către germani în Primul Război Mondial și de moartea a doi frați pe front. Pentru a-i răzbuna, tânăra s-a înrolat „în luptă [cu] un dușman care mi-a desființat familia” și a slujit țara cu demnitate până în ultima clipă.
  7. Enciclopedia Română a văzut tiparul la sfârșitul anilor ’30 datorită regelui Carol al II-lea, care i-a prețuit cărturari. La elaborarea acesteia au contribuit, printre alții Constantin C. Giurescu, Nicolae Iorga, Grigore Antipa, Cezar Petrescu, Dimitrie Gusti, Virgil Madgearu. Erau planificate 6 volume, dar vicisitudinile deceniului carlist au făcut posibilă doar editarea a patru dintre ele, fiecare cu peste 1.100 pagini.
  8. Regele Mihai nu a știut despre intrarea României în al Doilea Război Mondial?! Cum este posibil? Mareșalul Ion Antonescu se angajase în fața lui Hitler să-i ofere sprijin militar când va ataca Uniunea Sovietică. Așadar, odată pornită ofensiva germană, mareșalul a implicat armata română fără a binevoi să-l înștiințeze și pe monarh. Regele Mihai a fost anunțat de mama sa, care la rândul ei aflase de la radioul britanic BBC!
  9. Cum ar fi să vă treziți peste noapte și să constatați că banii voștri nu mai valorează nimic? Vă mai miră sau nu, în România și acest lucru a fost posibil. În anul 1947, inflația exagerată a servit guvernului Petru Groza drept pretextul ideal  pentru o reformă monetară radicală. Un leu nou devenea echivalentul a 20.000 de lei vechi, dar problema falimentării populației a fost generată de impunerea unor sume fixe ce puteau fi schimbate. Mai precis, dacă nu aveai suma stabilită, nu puteai schimba leii vechi cu cei noi și puteai fi ușor etichetat ca lefter cu toți banii tăi de la saltea!
  10. Prima femeie din lume care a ocupat funcțiile de ministru de Externe și de viceprim-ministru și prima româncă apărută pe coperta revistei Time! Dacă nu v-ați prins, este vorba despre Ana Pauker. Nu sunt eu mare feministă, dar închei seria adevărurilor istorice cu această exponentă a comunismului românesc pentru că, așa cum am descoperit și eu în cartea domnului profesor Cioroianu, a fost muza lui Mircea Eliade, inspirând personajul Anca Vogel din nuvela Pe strada Mântuleasa.

Și iată, dragii mei, cum istoria este cea mai bună sursă de lecții de viață! Domnul profesor trage învățămintele la fiecare scurt capitol, care nu este altceva decât „cea mai frumoasă poveste”.

Vă recomand cu căldură acest prim volum și vă promit să vin cu istorisiri și din cel de-al doilea, intitulat „NU PUTEM EVADA DIN ISTORIA NOASTRĂ. Cea mai frumoasă poveste”.

Nu-i așa că v-am luminat de Ziua Păcălelii? Nu mă răbda inima să păstrez doar pentru mine câteva adevăruri simple despre istoria românilor

Pe curând!

 

Sursă foto: pixabay.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s