Cleopatra – cel mai seducător și erudit faraon

Nu mă abandona, Cezar! (…) Nu cunoșteam dominația iubirii, mărturisi ea, dar tu mi-o impui.

Am cincizeci și doi de ani, Cleopatra.

Pasiunea depinde de numărul anilor?

Pleacă, te rog.

Regina se apropie încet, îi luă mâna și i-o puse pe sânii ei; o mână blândă, fierbinte, tandră.

Iată-mă ajunsă la acest sfârșit de capitol (adică undeva pe la jumătatea cărții) și din păcate sunt obligată să mă opresc și să continui lectura mai târziu, ceea ce evident că a fost un chin! Dar mulțumesc din suflet Grupului Editorial All pentru că această carte merită să fie citită, lăudată, respectată, savurată, așteptată!

Este prima oară când aleg un început de articol atât de provocator sau ispititor, cum preferați, dar a fost scenariul meu preferat. Faptul că regina Egiptului și-a folosit cu naturalețe toate armele din dotare pentru a-și atinge obiectivul de a reda Egiptului gloria trecutului nu o face o femeie ușoară așa cum unii s-ar avânta s-o eticheteze pe ultima reprezentantă a Dinastiei Ptolemeilor și anume Cleopatra a VII-a. Având în vedere că totul a pornit din dragostea ei față de patrie, Cleopatra este o eroină, nu o femeie inferioară așa cum erau considerate reprezentantele sexului frumos înainte de Hristos.

<img class=”alignleft” src=”http://www.all.ro/assets/books/2016/05/19/tn1_cleopatra.png&#8221; alt=”ULTIMUL VIS AL CLEOPATREI„>Prin recentele articole de pe blog pot spune că încep să devin feministă convinsă. După ce am citit romanul istoric al lui Christian Jacq – „Ultimul vis al Cleopatrei” – o ador pe Cleopatra. Lăsând la o parte frumusețea neasemuită despre care și cel mai neînvățat dintre noi a aflat, ea este mai mult decât o simplă femeie sau un urmaș oarecare al Ptolemeilor.

Cleopatra este prezentată în roman, și îmi place să cred că așa a și fost în realitate, ca un excepțional strateg, o femeie înțeleaptă, elegantă, dârză, dornică permanent să-și îmbogățească cunoștințele, o luptătoare, o stăpână a cuvintelor prin care-și supune și cei mai nărăvași bărbați. Curajul pueril de a visa la imposibil o ajută să-l materializeze, mai ales că divinitățile timpului vin în sprijinul său, așa cum și personajele grotești au venit în ajutorul lui Harap-Alb. 

Autorul Christian Jacq a subliniat cel mai bine calitățile Cleopatrei:

încercările nu-i știrbeau determinarea și tinerețea n-o priva de maturitate. Chiar dacă s-ar fi născut într-un grajd, tot ar fi fost regină.

Mai bine nu mai trag mâţa de coadă şi încep să vă relatez repejor povestea „Ultimul vis al Cleopatrei”, care mi-a adus aminte de Legendele Olimpului, și apoi veți vedea și voi de ce o iubesc pe Cleopatra și de ce cred că ea este cea mai puternică femeie care a existat vreodată în lume:

A fost odată, înaintea erei noastre, că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti, Ptolemeu al XII-lea, „un laș, un corupt, un obsedat sexual care vânduse Egiptul romanilor”, tată a trei copii – Cleopatra („cultivată, energică, dotată pentru putere”), Ptolemeu al XIII-lea („mucos afurisit”, „un puști insuportabil și pretențios”) și Arsinoe (șireată, ambițioasă și geloasă) -, care lăsase literă de lege senatului Romei ca regatul egiptean să fie condus de primii doi dintre ei împreună.

La 18 ani, Cleopatra preia tronul, lăsându-l însă în umbră pe fratele său de doar 10, obsedat doar de prăjituri. Supărat nevoie mare din acest motiv și manipulat de „șeful” guvernului și de preceptor, nemulțumiți de reformele drastice impuse de Cleopatra care „era obsedată numai de viitorul regatului”, fratele său acceptă propunerea celorlalți doi de a o elimina pe Cleopatra definitiv de la tron. Așadar, după prea puțini ani de domnie, Cleopatra este nevoită să părăsească Alexandria pentru a-și salva viața. Tot ce-și dorea vreodată Cleopatra era să redea Egiptului acel trecut glorios așa că nu renunță la visul ei și își propune „să-i strivească pe ticăloși în propriul ei palat”.

Tatăl meu era un desfrânat, un neisprăvit și un laș și n-am de gând să-i semăn. Egipteanca din mine a omorât-o pe grecoaică; nu te îndoi de faptul că singura mea dorință este să redau splendoarea și prosperitatea tărâmului faraonilor. De acum înainte, viața mea nu va avea alt sens. (zise Cleopatra)

Hotărâtă să-și reia tronul, Cleopatra îi uimește și cucerește pe toți cu frumusețea, oratoria și inteligența. Convinsă că doar luptând poate recăpăta ce-i al ei, improvizează o armată din mercenari hipnotizați de „vocea blândă și ochii fermecători” și, ajutată de divinitățile vremii (în a căror onoare finanța construirea de temple) și de câțiva zei întruchipați, reușește să dea peste cap planurile fratelui său, Ptolemeu al XIII-lea.

Între timp, Cezar îl urmărea pe Pompei pentru a-l ucide și a pune capăt un război civil izbucnit în imperiu între forțele pro-populare – conduse de Cezar și cele pro-aristocratice susținute de Senatul roman – conduse de Pompei. 

Micul rege se lasă dus de nas de cei doi „consilieri” ai săi („șeful” guvernului și preceptorul) și decide eliminarea lui Pompei drept cadou pentru Cezar, a cărui susținere spera să o obțină pentru a domni singur în Egipt. Cezar însă insista, conform testamentului, ca Ptolemeu al XIII-lea și Cleopatra să guverneze împreună, așa că nu apreciază gestul de „bun venit în Alexandria” și cere să discute și cu sora mai mare (bine, mai sunt și altele motivele lui Cezar, dar pe acelea e mai bine să le aflați singuri din roman).

Pentru a se întâlni în siguranță cu Cezar, Cleopatra își înscenează o intrare în palat demnă de romanele polițiste sau de filmele cu spioni (pe care să mă bați și n-o divulg) și îl uimește pe Cezar de la prima vedere, prin aspectul și replicile ei.

Cezar zâmbi. Mare amator de femei, credea că întâlnise toate caracterele și că descifrase toate subtilitățile fiicelor lui Venus. Dar această tânără suverană, care îmbina agerimea minții, cultura și frumusețea, îl surprindea. Farmecul vocii ei era atât de captivant, încât el dorea să-i audă declarațiile, chiar dacă erau polemice. În plus, Cleopatra îndrăznea să-l înfrunte fără să tremure și să i se adreseze ca de la egal la egal. Adversara aceasta va fi pe măsura lui, și romanul înțelegea de ce regina, aprigă și seducătoare, trezea ura mediocrului clan al Ptolemeilor.

Discuțiile din acea seară dintre regină și Cezar se termină cu citatul de la începutul articolului, a cărui continuare nu e greu să v-o imaginați. Între cei doi se înfiripă o poveste delicioasă de dragoste, în care Cezar o venerează pur și simplu pe Cleopatra. Ce declarație mai frumoasă de dragoste poate primi o femeie dacă nu „Tu ești o regină și meriți să domnești!”, așa cum i-a spus imperatorul reginei Egiptului?

Evident că obține sprijinul lui Cezar, care cheamă ajutoare pentru a o impune pe Cleopatra la locul ei de drept, ca regină alături de fratele mai mic. Luptele erau grele, pierderile erau de ambele părți, iar 

Cezar nu înceta s-o redescopere pe această tânără femeie care avea mereu tot felul de inițiative. În plin conflict armat, în timp ce viața îi era amenințată, ea își păstra sângele rece și părea de neclintit, afișând totodată farmecul unei magiciene.

Cleopatra ajunge să domnească împreună cu fratele ei, conform dorinței tatălui ei, avându-l ca soț formal pe Ptolemeu al XIII-lea și ca amant și soț informal, pe Iulius Cezar.

Autorul ne mai prezintă și aspecte de dincolo de acest fragment de istorie din viața Cleopatrei, dar pe acelea le puteți afla citind cartea, pe care o puteți comanda de aici, de pe site-ul Grupului Editorial All sau de prin librăriile partenere, căci astăzi este despre Cleopatra!

Sper că v-am convins că merită să citiți cartea și că femeile sunt nu doar sensibile, ci și extrem de puternice. Iar dacă știați deja acest lucru, atunci haideți să spunem povestea Cleopatrei și celor care încă mai au dubii. Prin ceea ce a făcut, Cleopatra a primit binecuvântarea zeilor și a devenit faraon! Nu-i așa că-i cel mai seducător și erudit faraon?

În final, așa cum v-am obișnuit, lecția noastră pentru astăzi din acest roman:

Cărțile au mai mult curaj decât curtenii când e vorba să le prezinte regilor adevărul. (Demetrios de Phalene, primul bibliotecar al Bibliotecii din Alexandria)

 

P. S. Romanul istoric al scriitorului francez Christian Jacq mi-a plăcut la nebunie. L-am savurat cu nesaț căci este ca o lecție de istorie frumos povestită, cu picanterii și zvonuri legate de viețile protagoniștilor, cu legende și zei. Cu toate acestea, poate fi considerat actual datorită laturii sale mai pragmatice, referitoare la intrigi și manevre politice în care poporul este victima jocurilor de interese și de putere în ciuda situației deplorabile în care își duce traiul de zi cu zi.

 

Sursă foto: Grupul Editorial All

 

Anunțuri

10 gânduri despre “Cleopatra – cel mai seducător și erudit faraon

  1. Pingback: First Date With a Book | Personaje de Basm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s